Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat pentru al doilea trimestru consecutiv contracție comparativ cu perioada precedentă, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Potrivit Institutului Național de Statistică, în trimestrul 4 din 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,9%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 1,6%.
Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut, în trimestrul IV 2025, a înregistrat o creştere cu 0,1%.
În anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul intern brut s-a majorat cu 0,6%.
În același timp, însă, România a înregistrat în ultimul deceniu creșteri spectaculoase ale PIB-ului și ale complexității economice, potrivit studiilor Harvard University și analizelor PwC România. În perioada 2013–2023, PIB-ul a crescut cu aproximativ 83%, iar România a urcat nouă poziții în clasamentul global al complexității economice, o măsură a diversității și sofisticării industriilor dintr-o țară. Această evoluție a fost susținută de investițiile străine directe, care au crescut cu 95%, și de fondurile europene, cu impact major în sectoare complexe precum producerea mijloacelor de transport și a produselor electronice.
Recesiunea tehnică este situația în care Produsul Intern Brut (PIB) înregistrează o scădere în termeni reali timp de două trimestre consecutive față de perioadele imediat anterioare.
Analiștii și oficialii economici au avertizat în ultimele luni cu privire la riscul recesiunii tehnice din cauza unei scăderi a consumului privat și a încrederii consumatorilor, a efectelor măsurilor de consolidare fiscală pentru reducerea deficitului bugetar și a ritmului slab de creștere în alte sectoare ale economiei și al investițiilor.
Românii ar putea simți efectele încetinirii economice trimestriale printr-o piață a muncii mai precaută, cu angajări amânate și restricții de personal în anumite companii. Majorările salariale și bonusurile ar putea fi limitate, iar sectorul public se poate confrunta cu restricții bugetare. În același timp, consumul va fi mai atent și mai redus, oamenii evitând cheltuielile mari pentru mașini, electronice sau alte bunuri, iar accesul la credite ar putea deveni mai dificil, cu analize mai stricte și dobânzi ridicate.
